Graduation Day

       

 Lui Radu, darul lui Dumnezeu pentru mine

        Povestea a început în urmă cu aproape 19 ani, când am primit cel mai frumos dar de la Dumnezeu. O bucăţică din sufletul meu venise pe lume. Nu-mi amintesc minut mai frumos decât acela în care l-am văzut şi l-am auzit, pentru prima dată. Într-o fracţiune de secundă, minunăţia aia mică, nepotul meu, devenise raţiunea mea de a fi, bucuria fiecărei zile, motivul pentru care fiecare clipă se merita trăită cu bucurie şi speranţă. Am plâns, am râs, am fost nebun de fericită, am fost copilăresc de uimită, am fost nedescris de curioasă.                

        Dumnezeu, din motive ştiute numai de El, nu mi-a dat şansa de a fi mamă, dar mi-a dat imensa bucurie de a mă simţi binecuvântată de naşterea lui şi de a putea să-i fiu aproape în toţi aceşti 19 ani. Cum aş putea vreodată să-i mulţumesc?
         Astăzi a absolvit clasa a 12-a, iar eu m-am simţit, brusc, depăşită de evenimente. Când au zburat cei 19 ani? Oare am ştiut tot timpul cum să-i fiu alături? Oare a simţit cât de mult îl iubesc şi cât de mult înseamnă pentru mine?
         N-a existat moment, clipă, zi, în care eu să nu fiu mândră de el, în care să nu-l simt în fiecare bătaie de inimă şi în care să nu-i mulţumesc pentru toată fericirea cu care mi-a umplut viaţa şi golurile din suflet.
         Darul meu minunat, dragul meu drag, îţi doresc să-ţi dea Dumnezeu puterea de a-ţi împlini toate visele şi de a-ţi străbate toate cărările vieţii cu bucuria de a trăi fiecare clipă, cu demnitate, respect, libertate, lejeritate şi rezonanţă.