Mi-am prins gândurile în căldura prieteniei lui si mi-am deschis larg sufletul ca să se poată adăposti acolo, în adâncuri, ori de câte ori, va dori să-și transforme tristețile ce-l bântuie în iubire pură.
Stia asta. A simtit-o și a intuit-o, ca printr-o minune. A rasărit pe un cer plin de stele, acolo unde doar luna reușea să apară din când în când. Și-astfel a reușit să lumineze totul în jur.
În noaptea aceea, indecent de solitară, el mi-a atins inima cu vârful degetelor și-apoi a mângâiat-o cu toată palma, rostind: Vreau să fiu bărbatul care-ți face viața mai frumoasă , fără ceva magic ...doar cu dragostea lui!
Mulțumesc!
