Femeia nisipurilor



Picture by WilleWellDesigner



Femeie...

timpul s-a revărsat peste tine

dăltuindu-te dintr-o mie de cuvinte,

păstrate amintire în nisip,

născute parcă din mările lunii,

ale căror valuri te-au aruncat

pe țărmul zdrențuit de fulgerele

anilor în care ai fost zămislită.

Femeie...

te-ai ridicat, umbră, strigându-ți

speriată și înfometată, toate neliniștile,

cercetând disperată, cu gura tot o rană,

cu ochii părăsindu-și orbitele,

cu degetele scrijelind  furibund,

în trupurile descărnate,

ale tuturor fostelor iubiri.

Femeie...

nisipurile nu te vor ajuta să-ți găsesti

drumul sau dragostea sau toată viața,

uitată, într-o sticlă veche de mii de ani,

din care nu mai pot răsări speranțe,

și-astfel, totul ți se scurge printre degete,

în fiecare particulă de nisip

bolnavă, de ridicola ta căutare.

Te-ai regăsit, femeie?

Destine abandonate

Sunt victima inocentă a amintirilor tale, cu bucăți de scorțișoară și iz de cireșe amare, rămase captive în privirile păpușilor uitate, bezmetic, în cel mai îndepărtat colț de paradis, atunci când ne-am abandonat copilăria.
Și-acum mă întreb: de ce atâta grabă?
Simt, din ce în ce mai des, pe umeri povara acelui abandon vijelios, născut din râurile care izvorau în noi, cei care facem parte din natura ce ar fi trebuit să le dea viața și sa le modeleze destinul.
Unde ne aflăm acum? Care va fi soarta păpușilor al căror viitor se răscolește-n noi?

Cuvinte amestecate

Ți-am spus de atâtea ori, într-o mie de cuvinte,
că iubirea este bună doar pentru o singură zi.
Mă priveai așa cum privești cerul
amestecat într-o mare de nuanțe violacee,
Cu atâta neîncredere.....
Nu eram noi cei mai buni prieteni?
Nu visam la nori pufoși din hârtie roz,
care să ne răcorească zilele prăfuite?
De ce-ți dorești să strângi acum,
într-o singură trăire, toate culorile curcubeului?
Ai uitat  că nu mai știu să zâmbesc,
atunci când deschid ochii și mă trezesc înlănțuită?
Prin urmare sunt doar o privire tristă, amestecată
cu o ploaie de vară care nu-și mai găsește prima dragoste.
Crezi că mai există șanse să te regăsesc?